Povestea Lacramioarei - Crinul Vailor

Povestea Lacramioarei - Crinul Vailor

Intr-o dimineata, Regina Florilor supraveghind minunatele gradini dintr-un sat bine inflorit, fu plina de uimire cand vazu o fetita singura si coplesita de tristete mergand prin iarba cu picioarele goale! Dorind sa stie mai multe despre tristetea fetei regina se apropia si fara sa fie vazuta asculta cantecul ei. 

Fetita canta dorinta ei de a fi o floare care sa faca placere tuturor si sa inmiresmeze aerul cu un frumos aer primavaratec.Dar, isi spunea ea, nu va fi niciodata posibil si intr-o zi si eu ca si parintii, ca si bunicii mei voi disparea si eu, eu care imi doresc atat de mult sa fiu un mesagaer al bucuriei! 

Regina intelese ca fetita era orfana, o tristete covarsitoare o cuprinse si-i vorbi: Draga mea, care e numele tau? Lacramioara, raspunse ea cu o voce stransa de teama nestiind cine este aceasta doamna atata de amabila. 

Chiar vrei tu sa fii o floare? 

Stii ca, daca devii o floare, nu vei mai putea niciodata sa fii o fetita atat de frumoasa si generoasa?! 

Draga mea doamna pe mine ma chinuie o suferinta care nu ma va lasa sa cresc iar parintii mei sunt deja plecati in Rai, deci vedeti, nici eu nu voi ramane mult timp, voi pleca in curand....

.Ai vrea deci sa fii floarea cu numele de Lacramioara care sa inmiresmeze pamantul si sa fie un mesager al bucuriei?

O, da, mi-as dori mult dar, ramane doar un vis....

Ultimul suspin de tristete nu avu timp sa se raspandeasca in aerul cald al satului cand in urechile fetei rasuna aceasta suava melodie: 

Te vei numi pe vecie Lacramioara si vei crinul vailor care vei suna din clopoteii tai anuntand primavara si semanand in inimi bucurie si speranta!

Nimeni nu stia ce se intamplase cu aceasta fetita,nimeni nu stia unde disparuse dar odata cu primele raze de soare ale primaverii au descoperit ca toata valea satului lor era acoperita de flori albe cu multi clopotei care inmiresmau aerul si cu totii erau convinsi ca auzeau vocea fetitei care le canta povestea ei si le dadea curaj de a avea mereu speranta in viata lor!

Vestea se raspandi repede si cand ea ajunse si la urechile mele m-am grabit sa o scriu , bucurati-va, Lacramioara ne vesteste ca speranta va exista mereu!

(Daca ti-a placut, povesteste si prietenilor tai! )